Cu vreo doi ani in urma, am dat peste o poezie scrisa de Douglas Malloch. Mi-am tiparit aceasta poezie, am citit-o si o recitit-o, inca o mai recitesc si ...aproape am invatat-o pe dinafara. Pe mine m-a ajutat, si ma ajuta foarte mult in a deveni un pic mai...organizat. Poate ca te va ajuta si pe tine, cititorule. Ea suna asa:
Poate ca nu este nimic in neregula cu tine,
Cu felul in care traiesti, cu munca pe care o faci,
Dar pot vedea foarte clar
Ce este in neregula...cu MINE.
Nu sunt indolent
Si nu ma ascund de indatoriri intentionat.
Lucrez la fel de mult ca oricare altul,
Si, totusi, fac atat de putine.
Dimineata trece, pranzul a sosit,
Fara sa-mi dau seama, noaptea a venit,
Si peste tot in jurul meu, regret,
Sunt lucruri pe care inca nu le-am terminat.
Dacaas putea sa ma...organizez!...
De multe ori sesizez
Ca nu conteaza numai omul;
Omul trebuie sa aiba un PLAN!
Tu, poate ca nu ai nici o problema,
Insa eu am o dilema;
Fac lucruri neinsemnate, marunte,
Care par totusi importante.
Si trec pe langa mine adevarate probleme,
Putin aici, putin acolo,
Nu termin niciodata lucrul de care m-am apucat,
Lucrez la fel de mult ca oricare altul,
Si totusi, fac atat de putine!
As face atat de multe, incat ati fi surprinsi,
Daca m-as putea ... organiza!
