Cum să-ți dai sema când cineva te minte? - 10 indicii, si cum sa-ti stabilesti obiectivele!

Scris de Marian RUJOIU

Specialist Negociere – Extreme Training
www.traininguri.ro

www.marian-rujoiu.ro

De cele mai multe ori ne putem da seama daca persoana din fata noastra ne minte. Limbajul trupului poate fi usor de citit si de interpretat. De cele mai multe ori este foarte greu sau chiar imposibil pentru interlocutor sa-si controleze constient toate reactiile non verbale si paraverbale. In cazul unei conversatii cateva semne pot fi ”citite” si iti pot da indicii ferme asupra spunerii adevarului sau ba din contra, ale neadevarului.

O lista de referinta a semnelor ca persoana din fata ta nu-ti spune adevarul poate fi urmatoarea:

1.      Gesturi asimetrice. De exemplu, daca vorbeste cu tine si gesticuleaza cu mana sau arata cu degetul in alta directie decat priveste, poate fi un semn ca te minte. Aceasta asimetrie a gesturilor apare in momentul in care una spune si alta gandeste, moment in care apare o asimetrie a gesturilor. Intr-un anumit sens, nonverbalul nu se pliaza pe verbal. La fel si mimica unei persoane poate deveni asimetrica, de exemplu, o parte a fetei este incordata, iar cealalta incearca sa zambeasca. Fiind atent la asemenea detalii, vei putea sa le observi cu usurinta.

2.      Raspunsuri prea rapide. Daca iti va raspunde foarte repede unei intrebari (sub o secunda) este un semn ca avea pregatit acel raspuns si este prea putin probabil sa fie adevarat. De obicei atunci cand un om minte, este cel mai probabil sa se fi asteptat la intrebarea respectiva, motiv pentru care avea gata pregatit raspunsul. Atunci cand nu te-ai pregatit sa raspunzi la o anumita intrebare iti va lua cel putin o secunda pentru a oferi un raspuns care sa confirme realitatea.

3.      Raspunsuri prea incete. La fel, daca ezita foarte mult in a-ti oferi un raspuns este un nou semn ca in acel moment improvizeaza!

4.      Priveste in dreapta sus (in dreapta lui) De regula va privi in aceasta directie atunci cand improvizeaza sau isi imagineaza. Cei mai multi oameni acceseaza imaginatia atunci cand privesc in dreapta sus. Atunci cand privesc in stanga sus acceseaza amintiri, iar in dreapta sus isi imagineaza diferite lucruri, inclusiv un raspuns neadevarat.

5.      Incapacitatea de a relua o poveste in sens invers. Atunci cand intrebi o persoana unde a fost si-ti spune o poveste care constituie o serie de evenimente, pune-l sa spuna povestea in sens invers, adica retine cele 5-6 insiruiri ale faptelor si intreaba-l: deci ce-ai facut inainte de ….?, dar inainte de….? Daca a improvizat povestea, va avea o ezitare lunga ca timp in a-ti oferi un raspuns.

6.      Isi duce mana des la ureche sau isi acopera gura cu mana. Multi oameni atunci cand mint isi duc mana la ureche sau isi acopera gura cu mana. Este un fel de autoprotectie care se genereaza de obicei spontan.

7.      Povestirea exacta. O poveste mult prea exacta poate insemna o poveste pregatita dinainte. De obicei, cand un om relateaza anumite fapte, detaliile ii vin in minte pe parcurs, motiv pentru care se mai autocorecteaza din cand in cand. Autocorecturile nu apar in momentul in care povestea este pregatita pentru a fi spusa, deci cel mai probabil a fost repetata dinainte.

8.      Punctarea unei idei in mod insistent. Cine se scuza se acuza, spune o vorba veche. Daca tu de exemplu intrebi : unde ai fost si ti se raspunde cu o negatie cum ar fi: ”nu am facut nimic rau”, acesta este un semn ca e posibil sa te minta, prin evitare. Este cracteristica acelor situatii cand pui o intrebare de buna credinta si ti se ofera un raspuns foarte suspect, o scuza…fara ca macar sa fi intrebat daca a facut ceva rau sau nu.

9.      Blocaje in expunere. Atunci cand ti se spune o poveste sau ti se face o expunere, cel care povesteste nu se asteapta sa fie intrerupt, mai ales atunci cand are povestea pregatita. Prin urmare, pune o intrebare de detaliu lipsita de importanta la care nu se asteapta. Daca va avea dificultati mari in a oferi acel detaliu si apoi va avea mari dificultati in a-si continua povestea, nu-i de bine.

10. Schimbari de ton sau viteza. Atunci cand un om minte tinde sa vorbeasca mai repede decat de obicei sau se precipita, devenind agitat uneori. Practic, trebuie sa urmaresti acele semne, acel ton, acea intonatie care nu-i este caracteristica.

De regula, aceste semne sunt universale, insa trebuie interpretate cu grija. Cu cat sunt prezente mai multe din aceste semne cu atat probabilitatea de a te minti este mai mare. Pot fi insa si exceptii, astfel incat cel mai bine ar fi sa-l urmariti in diferite contexte, sa stabiliti daca acestea sunt prezente si apoi veti face interpretari mult mai sigure. Prezenta unui singur semn nu inseamna 100% ca esti mintit/mintita. Cu cat sunt mai multe semne cu atat probabilitatea este mai mare. Este bine sa te antrenezi sa observi persoane care mint, dar tu esti dezinteresat/a. Urmareste reactiile si invata. La un moment dat, dupa putina practica iti vei da seama foarte usor. Aceste indicii ca esti mintit/a apar atat in viata personala cat si in afaceri sau viata profesionala, unele dintre ele fiind mai mult sau mai putin aplicabile in functie de context.

Se spune ca sunt si oameni care mint cu sange rece in sensul ca sunt profesionisti in adevaratul sens al cuvantului. Natura umana nu este perfeca, inconstient sau nu vei primi la un moment dat semnale ca te minte. Exceptie fac cazurile patologice sau situatia in care te minte, crezand de fapt ca spune adevarul.

Sper sa va fie de folos!

Despre "Primul pas în descoperirea vocaţiei!"

      Din punctul meu de vedere, sa iti descoperi pasiune si vocatia in viata este „ glontul magic” ce poate rezolva daca nu toate, atunci majoritatea problemelor cu care oamenii se confrunta.
     Am inceput sa lucrez la un material nou pentru ca este o foarte mare provocare pentru mine sa ajut cat mai multa lume sa isi descopere vocatia. Este o provocare pentru ca nu pot sa ajut pe nimeni sa isi descopere vocatia. E o chestiune atat de intima si personala incat eu pot fi maxim un ghid pentru o persoana in propriul ei drum pentru descoperirea vocatiei.
     Astăzi vreau să vorbim despre primul pas, despre căutare. Unde şi cum să cauţi talentele tale ascunse, vocaţia ta. Dacă-ţi place acest prim pas am să te rog să laşi un comentariu pe blog şi vom continua şi vom continua în celelalte materiale şi cu ceilalţi paşi. Acest articol este in varianta audio pe blog insa am considerat ca e important sa fie si text.
    Primul pas: căutarea.
În primul rând trebuie să ne uităm la ce au făcut oamenii care deja şi-au descoperit vocaţia. Oameni celebrii, oameni de succes, oameni din întreaga istorie a omenirii. Ei bine, greşeala pe care o fac foarte mulţi oameni este că se uită la oamenii cu adevărat de succes şi la succesul lor actual, şi se uită la ei în momentul în care şi-au atins toate scopurile, şi-au descoperit vocaţia şi-au şi valorificat-o.
     Şi mulţi oameni spun: eu n-aş putea niciodată să fac lucrul acela. Primul lucru pe care vreau să ţi-l spun este că e foarte important să te uiţi la ce au făcut oamenii aceia când au început, nu la sfârşit când au ajuns la prosperitate şi la glorie. Bill Gates, de exemplu, şi-a început afacerea într-un garaj – asta nu ştie nimeni sau cel puţin foarte mulţi oameni nu ştiu acest lucru. Steve Jobs, fondatorul Apple s-a lăsat de facultate în anul întâi şi mergea o zi pe săptămână, duminica, să mănânce un prânz. Mergea pe jos câţiva kilometri şi era cea mai frumoasă zi din săptămână pentru el. A reuşit în cel mai scurt timp să ridice o afacere care a revolutionat lumea.
     Acum vreau să vorbim despre altă problemă. Oamenii au acces la informaţie şi oamenii iau această informaţie şi nu mai pun niciun fel de întrebări!
    De exemplu: ţi s-a spus că trebuie să ai o familie, o slujbă şi să nu mai pui întrebări. De ce trebuie să le ai pe toate acestea?
     Vreau să ne jucăm un mic joc foarte drăguţ şi vreau să te întreb câte  simţuri crezi că avem noi oamenii  ?
Prima oară vreau să te gândeşti la cinci! Cinci simţuri, după care te gândeşti la încă unul, unul ascuns. Intuiţia! 
Nu prea se ştie multe despre el, se aude că femeile ar avea mai multă intuiţie dar nu prea e nimic palpabil!
     Deci am avea cinci simţuri şi poate un al şaselea!
    Te mai las un pic să te gândeşti, poate îţi mai vin în minte anumite simţuri!
    Şi-acum vreau să-ţi spun că mai există un simţ despre care poate nu ştiai !
    Este un simţ ce este un organ din corpun uman şi anume simţul echilibrului!
    În urechea internă a fiecăruia dintre noi se află simţul echilibrului nostru! Aşadar avem un al şaselea simţ, fizic, palpabil, cu organ corespunzator!
    Mai există simţul temperaturii! Nu trebuie să atingem ceva ca să simţim temperatura. Este diferit de simţul tactil!
Apoi simţul durerii, care este şi el diferit de simţul tactil. S-a descoperit că există un sistem nervos pentru durere externă şi unul pentru durere internă.
    Apoi avem simţul vestibular, acesta este simţul care se ocupă de echilibru şi acceleraţie, ne ajută să fugim, să mergem.
    Există simţul kinestezic care se referă la membrele noastre, mâinile noastre şi în relaţia cu cei din jur. Ne ajută la mişcare, ne ajută să ne ridicăm dimineaţa din pat şi să ne orientăm.
    Aşadar câte simţuri avem?  Vezi?  E o întrebare banală la care foarte mulţi oameni spun că avem cinci şi poate un al şaselea: intuiţia. Răspunsul e de fapt mult mai complex!
    Ceea ce vreau eu să-ţi comunic prin aceste întrebări este că de acum încolo ar fi bine să începi să-ţi pui întrebări. 
    Să nu mai spui: eu ştiu! Eu ştiu este cea mai proastă expresie pentru evoluţia şi succesul tău în viaţă!
Să revin acum un pic la oameni de succes din această lume. Observam că de la începutul omenirii şi până astăzi există un singur numitor comun al tuturor oamenilor de pe pământ. Avem o singură misiune pe pământ, toţi!
Şi anume să ne antrenăm abilităţile ca să putem oferi valoare lumii din jur!
     Am să repet: avem o singură misiune pe pământ, toţi: să ne antrenăm abilităţile ca să putem oferi valoare lumii din jur! Să facem lumea mai bună şi mai frumoasă!
     Dacă te uiţi la toţi oamenii care şi-au lăsat amprenta asupra acestei lumi vei vedea această caracteristică: de la inventatorul hârtiei, până la inventatorul avionului, până la inventatorul telefonului, vei vedea aceeaşi caracteristică.
Sunt oameni care şi-au descoperit talentele ascunse, le-au dezvoltat în abilităţi şi-au oferit valoare lucrurilor.      Aceasta este singura întrebare pe care o să te rog să o ai veşnic în minte: Cum îţi dezvolţi TU, abilităţile pentru a-ţi putea oferi valoare lumii din jur!
     Vreau acum să-ţi spun câteva lucruri pe care le-am aflat despre vocaţie, talente şi cum să le valorifici din cartea lui Sir Ken Robinson. Poate l-ai auzit la Ted Talks vorbind despre creativitate! El are o carte care se numeste "The Element "şi este plină de poveşti despre oameni care şi-au descoperit vocaţia şi acolo trăiesc. Sunt oameni de succes, de la actori la dansatori, la muzicieni, la oameni de afaceri.
     La un moment dat Sir Ken Robinson spune un lucru foarte interesant:" ca să-ţi descoperi talentele ascunse şi să le valorifici ai nevoie de două aspecte şi de două condiţii..."si din nou te rog să-ţi notezi
     "...Cele două aspecte ale vocaţiei sunt: aptitudinea şi pasiunea!
        Cele două condiţii ale vocaţiei sunt: atitudinea şi oportunitatea!"
     Să vorbim puţin despre fiecare!

    Cele două aspecte: aptitudinea şi pasiunea.
     Aptitudinea înseamnă că un om când se naşte, are un talent înnăscut pentru ceva anume. Partea interesantă e că aceste aptitudini înnăscute pot fi diversificate sau pot fi pe o singură nişă îngustă.
     De exemplu: poţi să fii un muzician extraordinar, să cânţi la două-trei instrumente şi să fii un dirijor foarte bun. Asta înseamnă că ai aptitudini înnăscute pentru muzică, în general, există astfel de oameni! Sau poţi să fii foarte bun la săritura în lungime! Dintre toate sporturile tu eşti bun la unul singur: la săritura în lungime. Acela este talentul tău înnăscut, şi eşti atât de bun încât poţi să mergi la olimpiadă şi să iei medaliile de aur, să fii cel mai bun din lume la săritura în lungime. Deci nu eşti bun la sport în general ci doar la săritura în lungime. Asta înseamnă că ai o abilitate înnăscută pe o nişă foarte îngurstă. Orice om are aptitudini înnăscute, asta vreau să iti notezi.
     Al doilea aspect este pasiunea. Ai auzit probabil la nesfârşit: e foarte important să pui pasiune în ceea ce faci, să ai foarte multă pasiune, să iubeşti ceea ce faci! De aceea aptitudinile tale înnăscute trebuie să le cauţi în hobby-urile tale! 
     Gândeşte-te ce-ţi place să faci cel mai mult dar nu uita întrebarea: cum fac lumea din jur mai bună cu aceste abilităţi! 
     Aşadar, mulţi oameni, când îi întrebi ce-ţi place mai mult să faci spun: îmi place să stau, să mă uit la televizor, să dorm, să mănânc. Lucrurile acestea nu răspund la întrebarea: cum fac lumea mai bună! 
     Aşadar gândeşte-la la acele hobby-uri şi pasiuni ale tale care ar putea în vre-un fel să ofere valoare acestei lumi!
     Apoi după aptitudine şi pasiune avem două condiţii pentru descoperirea şi valorificarea vocaţiei!
     Şi anume: prima este atitudinea! Atitudinea înseamnă mentalitatea: optimismul, perseverenţa, curajul!
Trebuie să ai o atitudine de războinic în viaţă, în faţa vieţii şi a problemelor ei.
    Oportunitatea este a doua condiţie! Oportunitatea este poate cea mai importantă condiţie!
    De ce? Pentru că s-ar putea să nu-ţi descoperi niciodată talentele ascunse şi să nu poţi să le valorifici niciodată!
Ştiu, e un lucru trist, dar ce înseamnă oportunitatea?
    Dacă tu eşti foarte bun la scufundări, poţi să te scufunzi la 100 de metri sub apă, sau la 50 de metri şi poţi să fii un foarte bun căutător de perle, să zicem, poate cel mai bun căutător din lume,dar, ce te faci dacă eşti în deşert? S-ar putea să nu ai oportunitatea niciodată să-ţi descoperi talentul ascuns şi să-l valorifici.
     Cunosc un caz: există un copil de 7 ani care este bun la pian, el locuieşte într-un sat la părinţii lui nu-şi permit nici să-i cumpere pian şi nici să-l aducă în oraş să facă lectii de pian. S-ar putea din păcate ca acest copil să nu-şi valorifice niciodată talentul înnăscut pe care-l are pentru muzică!
Aşadar să recapitulăm: există două aspecte pentru descoperirea vocaţiei – aptitudinea şi pasiunea – şi există două condiţii: atitudinea şi oportunitatea. Toate acestea patru trebuie să lucreze împreună ca să ne ajute să descoperim vocaţia şi să o valorificăm.
Vreau să mai vorbim de un singur lucru: Ai vreunul din cele 4 ingrediente necesare pentru vocatia ta? Astept raspunsul in coment-uri.

Cu respect,
Pera Novacovici

Despre "SECRETELE MINŢII. SECRETELE SUCCESULUI" - ( I )

                               

Acest material prezintă A, Be, Ce-darul Succesului. Învăţămintele pe care le vei dobândi aici te vor ajuta să-ţi construieşti viaţa pe care ţi-ai visat-o dintotdeauna. Acest material te va învăţa practic ştiinţa condiţionării tale pentru a avea succes în viaţă.

Pe măsură ce vei parcurge citind rand cu rand acest material şi odată ce vei aplica în viaţa de zi cu zi tot ce înveţi aici..., vei vedea că viaţa ta va suferi schimbări din ce în ce mai profunde şi vei evolua din toate punctele de vedere, din punct de vedere mental, dar şi din punct de vedere emoţinal, social şi financiar.

Sunt absolut convins că orice persoană inteligentă care e sinceră cu ea însăşi poate să ajungă pe treapta podiumului pe care şi-o doreşte în viaţă, dacă stăpâneşte măcar câteva dintre secretele acestui material. Acest material descrie tehnici care-ţi permit să obţii tot ceea ce-ţi propui în viaţă. Tu poţi aplica aceste modele pentru a obţine bani mulţi..., bunuri materiale..., tu poţi obţine bunăstare, fericire şi sănătate... Tu poţi obţine puterea de a te schimba din ceea ce eşti acuma în ceea ce ţi-ai dori întotdeauna să devii...! Foarte multe persoane cred că ele se cunosc bine..., dar multe dintre ele se înşeală. Dacă şi tu crezi că te cunoşti, vei avea surpriza să constaţi în cele ce urmează că sunt multe lucruri în acest material pe care le vei auzi pentru prima dată în viaţa ta. Sunt multe lucruri pe care nu le ştii încă despre tine şi pe care citind acest material le vei descoperi şi vei putea ajunge astfel să le utilizezi în scopul progresului tău. Acest material îţi va da strategii pentru tot restul vieţii, de a aţi însuşi lucruri în aparenţă mici şi nesemnificative, dar care sunt totuşi esenţiale pentru viaţa ta. Vă dă uneltele pentru a alege decizii noi care vă vor influenţa pozitiv destinul şi viaţa.

Adeseori oamenii au nevoie doar de una, sau  câteva idei simple pentru a putea urca mai uşor treptele progresului vieţii lor. De acolo ei se vor descurca mai uşor..., mai ales dacă obţin secretul ori cheia care să-i ajute să-şi deschidă ,,uşile ferecate’’ ale minţii şi astfel să progreseze mai repede spre vârful piramidei pe care urcă. 

Cea mai sigură metodă de succes este ca – tu să faci mai mult decât se aşteaptă lumea de la tine...!!! Cel mai sigur lucru pentru a rămâne în mediocriatte este să faci doar strictul necesar pentru care eşti răsplătit!

Nimeni nu este mulţumit cu ceea ce are şi încearcă să aibă tot mai mult... şi să fie tot mai bun. De aceea fiecare dintre noi, indiferent cât ,,de buni’’  ne-am crede..., avem nevoie de antrenor – care să ne înveţe să ne descoperim pe noi înşine, să ne încurajeze, să ne dea impulsul necesar şi să ne aducă mereu aminte că trebuie să trăim la adevărata noastră valoare.

Puterea mentală este o forţă pe care doar oamenii de succes ştiu să o folosească. Acest program este pentru tine mai degrabă un program de descoperire, testare şi antrenare a calităţilor tale mentale...! Acest program de antrenare mentală o să-ţi dea informaţia şi cunoştinţele de care ai nevoie pentru a ajunge acolo unde îţi doreşti în viaţă...!  Parcurgând acest program pas cu pas şi zi de zi, tu vei învăţa cum să-ţi îndeplineşti tote visurile vieţii – dar trebuie să fii pregătit să plăteşti un preţ pentru aceste realizări...!

Legile Universului spun că ,, în viaţă totul costă’’ , că ,, nimic nu este gratuit în această lume..’’ şi că ,,nimeni nu poate primi absolut nimic fără să da ceva în schimb...!’’ Întotdeauna trebuie să plăteşti ceva, fie înainte, fie după ce ai primit ceea ce ţi-ai dorit...! Preţul pentru realizarea idealurilor tale în cazul de faţă nu este neapărat în bani..., ci mai degrabă în gândire..., perseverenţă..., efort şi timp...! Oamenii înţelepţi ştiu că – o bucată de metal prelucrată cum trebuie se poate transforma într-o cheie care să poată deschide foarte multe uşi...!

Gândurile..., timpul..., şi efortul pe care le vei dedica citind şi recitind acest material, te vor transforma şi te vor ajuta în aşa fel încât uşile care până ieri îţi erau închise ţi se vor deschide acum, iar idealurile tale cele mai ascunse şi mai greu de realizat ţi se vor transforma în realitate...! Depinde doar de tine dacă vrei să-ţi faci acum această cheie şi s-o foloseşti imediat... – ori dacă mai vrei să aştepţi...!

Et Si Tu N`Existais Pas

     Nu odata m-am intrebat :


   

Dor de S.M.A.R.T. , dar si de H.E.A.R.T. !

 Auzim din ce in ce mai des in ultima vreme de obiectivele S.M.A.R.T. încât cred ca trebuie sa inteleaga cat mai multa lume ce e cu  “obiectivele trebuie să fie SMART !”   

Ce inseamna  de fapt  S.M.A.R.T. ? - E un acronim devenit foarte popular care surprinde 5 condiţii ale unui obiectiv bine stabilit. Pe scurt, un obiectiv bine stabilit este Specific, Măsurabil, Abordabil, Relevant şi Temporal (delimitat în timp). Formula provine din management şi aşa cum era de aşteptat, pune accentul pe evaluarea managerială şi implicit destul de “rece” a unei situaţii. Pe scurt, SMART înseamnă:

Specific – obiectivul indică exact ceea ce doreştisă obţii

Măsurabil – obiectivul poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie calitativ

Abordabil – obiectivul poate fi într-adevăr atins în contextul dat (fezabil)

Relevant – realizarea obiectivului se înscrie într-un efort mai larg de realizare a unui proiect sau a unei viziuni

Temporal(Delimitat în timp) – obiectivul prevede data până la care se va realiza

O altă ipoteză pe care vreau să o lansez este că originea acronimului – zona de management – face ca  SMART să fie gândit mai ales pentru evaluarea angajatului de către manager şi nu pentru automotivare!

De fapt, SMART e mai curând un mod de a verifica măsura în care un rezultat este / va fi  atins, decât o metodă de îndeplinire a obiectivelor sau de motivare către îndeplinirea lor. S.M.A.R.T. e cu siguranţă un set de criterii bun pentru fixarea obiectivelor dar de multe ori e insuficient pentru a le şi îndeplini!

De ce ?

Îi lipseşte “căldura”, energia motivaţională care să transforme ţinta precisă şi rece în imagine ideală generatoare de dorinţă şi acţiune.

SMART îţi spune multe despre CUM să stabileşti un obiectiv dar nu îţi spune aproape nimic despre DE CE să o faci! Si după cum probabil ştii, DE CE, este de multe ori mai important decât CUM !

În consecinţă, cred că se cere un adaos la SMART, astfel încât faptul că lucrăm bine cu capul să fie îmbogăţit de faptul că lucrăm bine cu inima(heart)!

Ce înseamnă HEART ? - HEART este cealaltă jumătate din setul de criterii pentru stabilirea unui obiectiv. Jumătatea motivaţională !

Iată propunerea mea pentru H.E.A.R.T.:

H - Holistic – Obiectivul ţine seama de toţi cei implicaţi, care vor fi afectaţi într-un fel sau altul de realizarea lui! Oamenii sunt importanţi! Dacă îţi îndeplineşti obiectivul cu preţul distrugerii unor relaţii de-o viaţă, s-ar putea să nu merite… În plus, obiectivul ţine seama de schimbările sistemice care se vor produce ca urmare a realizării lui!

E - Efecte secundare – Obiectivul ţine seama ca toate efectele secundare ale problemei iniţiale să fie rezolvate în cazul noii soluţii propuse.  Chiar dacă e evident că o schimbare e necesară, probabil că sunt şi lucruri bune în zona unde ai identificat problema şi vrei să faci schimbarea. Cum le poţi păstra ?

A - Afirmativ – obiectivul este afirmat pozitiv (nu negativ!) şi la timpul prezent (nu la trecut!). Cu alte cuvinte, obiectivul precizează ce vrei să obţii, nu doar ce vrei să eviţi şi se referă la acel lucru la timpul prezent, ca şi când se întâmplă în momentul vorbirii! (Ex: “Sunt suplu!”, în loc de  “Nu voi mai fi gras!”).

R - Responsabil – Obiectivul este asumat de către cel care îl fixează, acesta fiind responsabil în totalitate pentru succesul sau eşecul lui!

T - Testat senzorial – Obiectivul este exprimat ca rezultat final în imagini, sunete şi sentaţii, toate contribuind la claritatea senzorială a acestuia şi la emoţia pozitivă declanşată de îdeplinirea lui. Mai simplu, imaginea exactă pe care o ai în minte şi emoţia care însoţeşte imaginea vor acţiona ca stimul motivaţional!

Munceşte SMART cu HEART!

În concluzie, când ai de stabilit un obiectiv important ar fi bine ca pe lângă minte să îţi foloseşti şi inima. În acest fel vei avea pe lângă “CUM?” şi un “DE CE ?” suficient de mare care să îţi menţină motivaţia până când obţii rezultatul dorit!

In tabelul următor găseşti o serie de întrebări care să te ajute să îţi evaluezi obiectivele cu mintea şi cu inima:

S	Cine ? Ce? Când ? Cum ? Pentru cine ?	H	Cine va fi afectat ? Cum ?
M	Câţi ? Câte ? Cât de mult ?	E	Care e câştigul în situaţia iniţială ? Cum îl păstrăm în situaţia dorită ?
A	E fezabil? E realizabil în condiţiile date?	A	Ce vrei să eviţi ? Ce vrei să obţii în schimb ?
R	Contribuie la realizarea unui scop (plan, proiect)?	R	Rezultatul depinde în primul rând de tine ? Ţi-l asumi ?
T	Când ? Până când ? În ce perioadă ?	T	Ce vei vedea, auzi şi simţi? Ce vor vedea şi auzi alţii?

Când treci prin grila de evaluare de mai sus te asiguri că obiectivele tale sunt gândite inteligent şi că îţi dau şi suficientă motivaţie ca să le îndeplineşti. Ti se pare o grilă prea complicată ? Eu unul nu cred!

Aplic-o pentru obiectivele care merită toată atenţia ta !

O schimbare în carieră sau un program de sănătate sunt obiective prea importante ca să le tratezi doar cu capul. Mai pune şi un pic de inimă…

Inspiratie !                 

                                                                   Articol scris de: Andy Szekely

Vrei sa cunoasti ADEVARUL? Ai grija acesta te va…… infuria!

     Ignoranta…o binecuvantare sau o boala? 

     Eu evident inclin pentru a doua varianta. 

     Ignoranta este un mod de a trata viata superficial si are la baza conceptul cum ca nimic rau nu ti se poate intampla. Avand un astfel de tipar al gandirii, tindem sa ignoram toate semnalele de avertisment pe care le primim, le consideram chiar adresate celorlati, noi doar le observam oarecum intamplator.        
     Cu alte cuvinte traim intr-o lume fantezista negand realitatea! 
     Problemele apar deoarece viata nu este niciodata atat de simpla sau de usoara cum am vrea noi sa fie. Orice perioada de tulburari sau greutati este periculoasa, insa si mai periculoasa este negarea realitatii. 
     De alegerile proaste nu vom scapa chiar daca le ignoram efectele, ele se acumuleaza asemeni datoriilor!      
     Daca esti atent la soapte nu vei fi nevoit sa asculti tipetele, insa de regula ignoram soaptele, asa ca tipetele devin inevitabile!
     Care ar fi atunci cea mai buna strategie de viata? 
     Oricat de demodat ar parea, ADEVARUL este cea mai profitabila strategie in lupta cu tine cat si cu cei din jur!

     Tot mai multa lume foloseste si promoveaza tehnica afirmatiilor, sau autosugestia! 
Aceasta tehnica presupune repetarea mecanica a unor propozitii cu scopul de a le trece din mintea constienta in cea inconstienta. Multa lume face acest lucru insa sunt foarte putini cei care au rezultate reale in sensul dorit!
     Daca si tu folosesti sau ai folosit aceasta tehnica insa nu a avut urmarile dorite de tine, iata care este secretul: foloseste doar afirmatii adevarate!
     Aceasta este cheia care de regula nu a fost inteleasa sau stiuta de majoritatea oamenilor!
     Daca situatia ta este dezastruoasa in adevaratul sens al cuvantului, iti vei repeta inutil afirmatii de genul: totul este minunat, am o viata extraordinara, mi se intampla doar lucruri minunate…etc. Subconstientul tau simte ca sunt niste neadevaruri, nu il poti pacali, de aceea el va ignora toate aceste afirmatii bine intentionate. 
     Chiar daca adevarul te va infuria, recunoaste-l si accepta-l!
    Analizeaza situatia adevarata, nu fii ignorant si nu nega realitatea, cauta solutia de iesire, incepe sa faci ceva in sensul acesta, iar abia apoi poti face afirmatii pozitive in legatura cu ceea ce faci deja. 
    Spre exemplu: „arat minunat deoarece fac sport si mananc sanatos!” 
Daca nu vei face sport sau nu vei manca sanatos, poti sa afirmi ca arati minunat pana la sfarsitul zilelor tale insa realitatea va fi mereu alta!

     Succesul in viata apare din micile obiceiuri pe pare le urmam zi dupa zi! Succesul de durata nu apare in urma unui singur act, cum ne-ar place sa credem. 
     Multa lume crede ca daca ar castiga la Loto sau ar primi o avansare, viata li se va schimba radical de la mediocritate la succes. Nimic mai fals!

      Daca astepti si tu o astfel de minune, o poti astepta o viata intreaga, insa am convingerea ca asteptatea ta va fi in zadar! 
    Succesul se cladeste zi dupa zi, prin lucrurile aparent mici si neinsemnate pe care le faci. Prin analogie, desi nu te cunosc, iti pot spune urmatorul lucru: daca viata ta nu reprezinta un model pentru cei din jurul tau, inseamna ca obiceiurile tale necesita unele schimbari. 
    Nu stiu exact ce obiceiuri ai, insa te asigur ca nu sunt bune daca viata ta este doar un avertisment pentru ceilalti! Desigur, pentru a schimba ceva trebuie sa cunosti realitatea, adica ADEVARUL! Orice eroare sau neintelegere din judecata ta poate fi schimbata, cu conditia sa accepti adevarul, respectiv erorile din mintea ta. Nu te mai minti in continuare, cum ca esti perfect, deoarece nu esti!
     Poate ca asemeni tuturor te-ai nascut perfect, insa acea perfectiune s-a pierdut treptat de-a lungul copilariei tale. Admite ca ai unele probleme. Spune-ti adevarul. Poate ca la inceput te va infuria, dar pe urma, te va elibera!

     Invata sa faci ceea ce este corect chiar daca este greu, decat sa faci doar ceea ce este usor dar gresit! Viata nu iti ofera la tot pasul scurtaturi, doar pentru ca asa spun filmele de la televizor.         
     Trezeste-te! Uita-te atent in jurul tau, care este adevarul? 
     Care este situatia financiara reala pe care o ai?  
     Cum stai cu sanatatea in mod real? 
     Dar cu iubirea? Esti o persoana care poate fi iubita? Ii demonstrezi corpului tau ca il iubesti oferindu-i mancarea si odihna adecvata?
     Daca nu faci toate aceste lucruri cat si multe altele, nu te mai amagi spunand in continuare ca va fi bine! 
     Doar recunoasterea adevarului te poate ajuta in mod real!
 Este singurul inceput pentru o schimbare de durata. Orice lucru neplacut care ti se intampla vine dupa ce a fost anuntat prin cateva semnale, insa daca ignoranta invinge, vei ignora toate acele semnale in detrimentul adevarului!
    Singurul razboi care merita a fi purtat in aceste vremuri, este razboiul cu propria minte!   
    Fa din ignoranta si minciuna niste inamici declarati, iar adevarul va invinge intotdeauna cu conditia ca batalia sa fie purtata consecvent pana la capat……nu doar Duminica!

                                                                                                            articol scris de Mihai Petrea

Dor de o supa...de piatra (Stone soup) - II -

     Zilele trecute, ratacind printr-un anticariat in Iasi am gasit o carticica in limba engleza, care mi-a atras atentia prin titlu iar apoi prin pret: 98,50 lei!!!

      M-am mirat la inceput, deoarece carticica, cu file cartonate avea un text foarte scurt in schimb era animata cu desene. Mi-am explicat pretul (destul de ridicat!) cand am vazut anul editarii: 1947

      Am pozat textul cu telefonul mobil (neortodox, dar asta e!,) am tradus textul si mi-am propus sa-l fac cunoscut prin intermediul dumneavoastra si cator mai multi copii, deoarece consider ca desi scurt, e plin de intelepciune ! Las la aprecierea dumneavoastra, oricum aveti mai multa experienta!

      Acum cateva zile am publicat textul pe blog, iar mai apoi cautand pe Internet, am mai gasit   alte 2 variante asemanatoare acestei  povesti.

       Iata prima versiune:

     A fost odata un cersetor care era foarte infometat. Dupa trei zile de post, calatorind, ajunse intr-un sat. Dar din pacate acel sat era considerat cel mai ciudat si meschin din intreaga zona. Locuitorii lui aveau camarile pline cu de toate, insa farfuriile totdeauna goale si pe deasupra nu invitau niciodata pe nimeni la masa.”Trebuie sa economisim”… repetau ei necontenit. ”Nu se stie niciodata daca nu va veni vreun prieten neasteptat la noi”. Insa, ca sa spunem adevarul, avizi si avari cum erau, niciunul dintre ei nu avea prieteni.
      ”Toc, toc, toc”. Cersetorul batu la usa primei case.
      ”Cine esti, ce vrei ?”, striga o voce. ”Cu siguranta vrei ceva de pomana, nu ?” „Pleaca, nu am nimic sa-ti dau. N-am nimic de aruncat”.

     Cersetotul incerca cu incredere si la urmatoarea casa. Dar, acelasi raspuns. Si tot asa din casa in casa.

     Batu pana la urma si la casa primarului care avea fatada principala chiar spre centrul localitatii. ”As vrea doar putina apa”, spuse chipului rece care iesi de dupa usa, ”vreau sa gatesc o deliciosa supa de piatra”. Crapatura usii se largi mai mult. ”Ai spus supa de piatra ???” „Da”, spuse din nou cersetorul cu o fata inocenta, ”posed o piatra magica, si am nevoie doar de un pic de apa”. Primarul incepu sa bombane, dar se duse si aduse o galeata de apa.
     ”Ce serviabil sunteti ”, spuse cersetorul. ”N-ati vrea sa ma ajutati ? Nu ca sa ma dau mare insa toti spun ca supa mea de piatra este cea mai buna din lume. Nu ati putea sa-mi imprumutati o oala mare ?”
     „Eu n-am mai auzit vorbindu-se despre o astfel de supa”, spuse suparat primarul, dar se duse si aduse oala cea mai mare pe care o avea si o dadu cersetorului care aprinse un foc chiar in mijlocul pietii centrale, scoase din desaga lui o piatra mare, o curata bine, si o puse in apa din oala.
     Intr-o clipa vestea extraordinara a pietrei care clocotea in oala facu inconjorul satului.           

     Aproape toti locuitorii satului formara un cerc in jurul cersetorului si a oalei sale.

                                         
     ”Si o sa mananci scarbosenia aceea ?”, intreba o fetita strambandu-se !

     ”Da, sa stii ca ai dreptate. Supa de piatra este mult mai buna daca in ea o sa punem o ceapa, insa ma multumesc si cu ce am”. Imediat dupa, o mana intinse spre cersetor o micuta ceapa.

     ”Multumesc doamna”, spuse el. Puse ceapa in oala si gusta zeama. ”Mmmm, delicoasa”. Oamenii il priveau cu ochi tot mai nedumeriti.
     ”Cam imi dau seama ceea ce ganditi: supa de piatra este minunata in mod special cu ceapa, dar adaugand si niste fasole…insa eu ma multumesc oricum…” Un baietas veni in fuga cu un saculet de fasole.

                            
  

  ”Le accept cu drag, doar daca mananci impreuna cu mine”, zise cersetorul varsand fasolele in oala. Gospodinele satului priveau cu dezgust spre oala care fiebea si strambau din nas. ”Ah, da stiu la ce va ganditi”, spuse cersetorul privindu-le, „stiu doamnelor ca nu v-ar place o asa supa daca langa ceapa si fasole n-ar fi puse si niste ciuperci”. „Bine, voi pune eu ciupercile”, striga doamna Parsimonia, invatatoarea. Alerga acasa si veni cu un cosulet de ciuperci proaspete ce fura aruncate degraba printre celelalte ingrediente din oala.
     ”Oh, desigur supa pare un pic cam stearsa, parca n-ar avea culoare. Un pic de carne ar da acel aspect placut supei, pe langa ceapa si ciuperci”.

     ”Carne, carne!!”, exclama macelarul entuziast si el la ideea de a manca din acea supa interesanta. Se duse repede si aduse o buna bucata de carne care sfarsi prin a fi urmatorul ingredient al supei de piatra. Cersetorul gusta din nou.
     ”Un cartof si niste verdeturi ar fi demne de un rege. O, da, da, cartofii si verdeturile, morcovii”. La acest punct al situatiei care incita pe tot cei prezenti, gospodinele se hotarara sa dea chiar o mana de ajutor. O batranica se duse repede in gradina si smulse in pamantul roditor, cativa cartofi si morcovi.
     ”Daca ati dori sa ducem pana la capat supa aceasta, aduceti farfurii si linguri…si sa nu uitam de o fata de masa”, adauga cordial cersetorul. „Dar nu trebuie si niste sare ?”, sugera o bucatareasa in timp ce alerga acasa ca sa o aduca.

     Bogata supa clocotea in oala. Ceapa, fasole, ciuperci, carne, cartofi, morcovi, si ca sa nu mai vorbim…piatra. Mirosul se raspandea peste tot si provoca saliva in gura tuturor.       Pitarul satului fugi sa aduca cateva paini bune, altii adusera branza, cate ceva de baut si nu lipsira nici dulciurile.
     Se intinse in mijlocul pietii o fata de masa mare, toti se asezara frumos unul langa altul iar cersetorul incepu sa puna in farfurii supa miraculoasa si parfumata.

Mancara toti bucurosi.

      ”Oh, acesta a fost cel mai frumos pranz din viata noastra”, murmura primarul cand terminara. ”Piatra aceea a ta este extraordinara!”

     ”Este a voastra, a tuturor acum, v-o daruiesc!”

     ”Cum, chiar ne daruiesti piatra aceasta magica ?”, spusera locuitorii satului cu ochii in lacrimi. ”Putem atunci sa ne intalnim si sa macam impreuna si in alte ocazii aceasta supa de piatra. Si nu ne va costa nici un ban !”
     ”Ei, da”, spuse cersetorul punandu-si haina pe el, ”si aduceti-va aminte ca trebuie sa adaugati un pic de ceapa, fasole, ciuperci, carne, cartofi, morcov, si tot ce mai trebuie…sare, verdeata.”

     ”Da, nu vom uita niciodata!”

     ”Ca sa spun adevarul gol golut, am observat ca adaugand aceste ingrediente supa de piatra este mult mai gustoasa”, concluziona cersetorul inainte de porni mai departe in drumul sau.

      In realitate piatra care clocotea in oala era de fapt egoismul locuitorilor satului. 

     Marile proiecte se realizeaza impreuna cu ceilalti, deoarece impreuna este mult mai simplu sa le duci la indeplinire!

                            sursa:  ”In cammino verso l’amore”, Valentino Salvoldi.

     Si iata o alta varianta a povestii, tratata drept “admirabila legenda ce se regaseste si in scrierile lui Eliphas Levi si V. Voiculescu”:

  

     ...Niste calugari pribegi, infometati de drum, au ajuns la o casuta locuita numai de copii sarmani si au cerut gazduire.
      - Cu tot dragul, dar nu avem ce sa va oferim de mancare.
      - Copii, voi nu ati auzit de supa de piatra?
      Copiii au ramas uimiti: “cum adica o supa de piatra?”
      Si atunci un calugar a gasit o piatra de silex, a spalat-o si a spus:
     - Aceasta piatra o vom pune pe fundul oalei. Aduceti niste apa! Apoi am observat niste verdeturi in gradina de langa casa, perfect, punem si astea… Si pana la urma au ajuns sa pregateasca o excelenta supa de zarzavat si verdeturi diverse, iar copiii mancau pe nerasuflate, total uimiti, o teribila “supa de piatra”. La final calugarul a scos piatra, a spalat-o si le-a dat-o in pastrare:
     - Copii, de acum incolo de cate ori va este foame, aveti aceasta piatra care se poate folosi la nesfarsit!

     Sper ca ati inteles ideea de baza: din pacate oamenii m-ai au nevoie de ritualuri, de simboluri, de ceva palpabil, pentru ca nu cred in propriul lor mental. Au nevoie de diverse metode terapeutice, de minuni, de ritualuri magice, de descantece, etc., fara sa-si de-a seama ca toate acestea nu joaca alt rol decat rolul pietrei din “supa de piatra”!

Dor de inteligenta emotionala!

     
     Il masori din cap pana-n picioare pe noul tau sef si, dupa o ora de conversatie, decretezi, desigur, numai pentru tine: "IQ-ul sau este submedie!". Ti-a trecut vreodata prin minte sa analizezi si inteligenta emotionala (EQ)?  
     Da, ai auzit bine! 
     Experienta a demonstrat ca a fi deosebit de inteligent nu 

inseamna neaparat si a fi un bun leader,manager si, incet, incet, a prins contur acest concept!

     Inteligenta masurata prin coeficientul intelectual este mai aproape de mental si valorificata mai ales in scoala si la universitate.  
     Inteligenta emotionala(EQ) este mai aproape de sentimente, de spontaneitate, de creativitate si de relatiile interpersonale.

      Pentru a putea dezvolta aceasta inteligenta, doua etape sunt importante: simpatia si empatia. Prima etapa, simpatia, este capacitatea de a ne identifica cu experienta si emotia pe care le traieste persoana din fata nostra ca si cum am fi acea persoana: a plange, a rade, a-i simti frica. Dar niciodata nu trebuie sa uitam acest ca si cum.

      A doua etapa este empatia propriu-zisa care este capacitatea de a te detasa de celalalt, de a nu ne identifica pentru a evita amestecul emotiei noastre cu a celuilalt sau a problemei noastre cu problema celuilalt si pentru a fi astfel si mai capabili de a-l ghici, de a-l intelege si de a-l ajuta pe celalalt.
     Inteligenta emotionala este capacitatea:

- De a simti sentimentele (frica, bucurie, furie, tristete) si senzatiile sale corporale (tensiune, destindere, prospetime, caldura, culoare, zgomote, contactul pielii, etc.), de a fi constient de toate aceste senzatii si sentimente;
- De a le exprima
- De a le identifica
- De a le comunica cuiva
- De a controla si a amana impulsurile pentru un beneficiu mai mare sau mai important
- De a recunoaste ce depinde de sine si ce apartine celuilalt
- De a integra nevoile sale in comportamente coerente adaptandu-le realitatii exterioare
- De a observa si de a ghici sentimentele si nevoile celorlalti (intuitie) pentru a dezvolta relatii mai armonioase bazate pe recunoastere reciproca.

      Este important sa fim in contact cu lumea exterioara aici si acum si ceea ce se petrece in interiorul nostru si, paralel, sa observam procesul intern care se dezvolta. Este important sa privilegiem contactul aici si acum cu celalalt sau grupul astfel incat sa fim cu totul prezenti in raport cu noi insine si cu ceilalti pentru a putea raspunde nevoilor noastre si pentru a crea astfel o relatie. Ne putem da astfel seama ca noi deformam realitatea celuilalt proiectand asupra lui opinii si transferand sentimente care vin din trecutul nostru si care sunt nepotrivite in prezent cu aceasta persoana.

     Aceasta trezire a constiintei este probabil cea mai importanta: a deveni constienti de procesul interior aici si acum cand sunt in relatie cu cineva sau cu mediul inconjurator. Ce observ in exterior, ce se petrece in acel moment in interiorul meu, ce imi imaginez la celalat pentru a obtine un raspuns la nevoile mele in armonie cu celalalt pentru o intalnire impartasita si eficace? Relatia este cu atat mai puternica cu cat cineva este transparent si clarvazator asupra celuilalt. Intr-o relatie creativa fiecare este capabil sa faca pasul urmator cand celalalt este pregatit!

      Astfel celalalt descopera procesul ce se deruleaza in interiorul sau si invata sa devina constient in fiecare moment de ceea ce traieste in raspuns la ceea ce se intampla in fata lui. De aceasta invatare, el va putea sa se serveasca in fiecare moment din existenta sa: senzatie, perceptie, identificarea sentimentelor in raspuns, trezirea constiintei procesului intern aici si acum, nevoi subiacente de satisfacut, adoptarea unui comportament adecvat pentru a ajunge aici, stabilirea unui contact satisfacator cu celalalt si mediul inconjurator. El va invata printre altele sa fie atent la rezistentele care vin sa impiedice derularea libera a acestui proces. Aici, nu mai este vorba de aplicarea unei invatari teoretice, ci de un antrenament pe teren.

                                                                                   Dr. Andre Moreau
Sursa: Psiholife.ro

Dor de o supa, o supa de piatra! ( I )

     Marile proiecte se realizeaza impreuna cu ceilalti, deoarece impreuna este mult mai simplu sa le duci la indeplinire!

    Cu mulţi ani în urmă, 3 soldaţi înfometaţi şi obosiţi de atâtea lupte, au ajuns într-un mic sătuc. Ţăranii de aici abia supravieţuiau de la o zi la alta ca urmare a unei recolte sărace şi a multor ani de război. S-au adunat repede în piaţa satului să-i întâmpine pe soldaţi, însă au făcut-o cu mâna goală.  
     Au început să se plângă că nu le-a mai rămas nimic şi că sunt muritori de foame.
     Soldaţii au schimbat repede între ei câteva vorbe. Apoi s-au întors către bătrânii satului. 
     Primul soldat le-a spus: “Pământul vostru sărăcit v-a lăsat fără nimic de oferit, dar vă vom împărtăşi noi din puţinul pe care îl avem: Secretul cu ajutorul căruia poţi face supă din pietre!”
     Bineînţeles că ţăranii au fost intrigaţi de spusele soldatului. Au aprins focul şi au pus cel mai mare vas cu apă la fiert. Soldaţii au aruncat în apă trei pietricele.
    “Aceasta va fi o supă foarte bună”, zise al doilea soldat, “dar un pic de sare ar face-o minunată”. În acel moment o ţărancă s-a ridicat şi a spus “Ce noroc! Tocmai mi-am amintit unde a mai rămas câtăva.” S-a întors repede şi a mai adus şi un şorţ de bucătărie, un pătrunjel şi o gulie. 

     În timp ce acestea au fost puse la fiert şi altor ţărani li s-a mai împrospătat memoria. În curând în oală au fost puse orz, morcovi, carne de vacă şi smântână. Până să fie gata supa, a mai apărut şi o sticlă de vin.
Tot satul alături de cei trei soldaţi s-au pus să se ospăteze. Au mâncat, au dansat, au cântat până târziu în noapte cum nu s-a mai întâmplat de mult.
    Dimineaţa când cei trei soldaţi s-au trezit, toţi sătenii stăteau în faţa lor. La picioare aveau pus un rucsac cu cea mai bună pâine şi brânză. “Ne-aţi împărtăşit cel mai mare secret, acela de a face supă din pietre, a spus un ţăran soldaţilor, şi pentru aceasta nu vă vom uita”. 
     Auzind acestea, al treilea soldat s-a întors către mulţime şi a spus:
“Nu e nici un secret, însă un lucru rămâne mereu adevărat: doar împărţind poţi face o mare sărbătoare.”