Dor de... Autobiografia lui Benjamin Franklin !

     
     Publicata initial in Franta in 1791, Autobiografia lui Franklin este una dintre cel mai des "expurgate cărţi apărute vreodată în America" conform Nicholas J. Karolides , Margaret Bald , Dawn B. Sova , in cartea  100 de carti interzise, fiind cenzurată încă de la prima ei publicare. În 1789, Franklin a trimis cîte un manuscris prietenilor lui, Benjamin Vaughn şi Guillaume le Veillard, primarul oraşului Passy, din Franţa, cerîndu-le sfatul. După moartea lui Franklin, în 1790, în Franţa a apărut o ediţie piratată a cărţii. Cu scopul de a publica o versiune mai „acceptabilă”, nepotul lui Franklin, William Temple Franklin, a editat versiunea în limba franceză, pe care a publicat-o în 1818 ca parte a Operelor Complete.

      Autobiografia lui Benjamin Franklin este o sinceră şi uneori pestriţă cronică a unui om care a trăit viaţa din plin. Franklin a început să îşi scrie memoriile pentru fiul său, William Franklin, de care însă mai tîrziu s-a înstrăinat. Autobiografia relatează copilăria autorului într-o familie săracă, în care era cel mai mic dintre cei 17 copii ai unui fabricant de săpun şi lumînări, ucenicia sa la o tiparniţă, precum şi postul său de agent al coloniei Pennsylvania în Anglia, în 1757. El oferă detalii despre chinurile şi strădaniile sale constante de a-şi îmbunătăţi educaţia, explicîndu-şi pasiunea pentru progres, atît pentru sine, cît şi pentru cei din jur. 
     Autobiografia se încheie cînd Franklin devine cu adevărat o figură publică şi nu numai, la nivel internaţional. În ciuda accentului pus asupra progresului şi
îmbunătăţirii morale prezente în Autobiografie, Franklin arată deseori că este capabil să şi greşească, precum orice om obişnuit. El recunoaşte că „pasiunea greu de controlat din tinereţe m-a îndreptat frecvent spre aventuri cu femei de condiţie joasă care mi s-au ivit în cale, pe care le-am frecventat, lucru care m-a costat scump, aducîndu-mi mari neajunsuri, pe lîngă riscul continuu la care îmi supuneam sănătatea“. De asemenea, recunoaşte că a fost deseori victima unor pasionate accese de slăbiciune şi că nu şi-a respectat mereu principiile, schimbîndu-şi însă „...opiniile pe care le credeam corecte, dar despre care constatam exact opusul”.
      Desi se considera un om simplu, cu capacitati obisnuite, credea ca poate sa descopere principiile succesului intr-un mod in care sa-si poata tine viata in ordine. Avand o minte inventiva, a inceput cu o
mica agenda, facuta de el insusi, unde nota in mod asiduu fiecare activitate a zilei. De la 5 dimineata la 8 seara, spre exemplu, acesta se "...trezea, spala si se adresa Dumnezeului Atotputernic!". Serile lui Franklin includeau "...cina, muzica si conversatie", urmate de "examinarea zilei".
     Ulterior, a ales 13 caracteristici despre care  credea ca "sunt necesare si de dorit", cu intentia sa si le insuseasca si sa le stapaneasca perfect. Apoi in fiecare saptamana a acordat atentie maxima uneia dintre aceste caracteristici, reusind sa parcurga lista in 13 saptamani si sa repete procesul de patru ori pe an.
     Iata care sunt cele 13 teme ale lui Franklin (asa cum le-a descris el si in ordinea in care le exersa):

• 1. Cumpatarea – Nu manca pana la ingreunarea si nu bea pana la ametire.
• 2. Linistea – Nu spune decat ceea ce ar putea folosi altora sau tie; evita conversatiile marunte.
• 3. Ordinea – Lasa toate lucrurile pe care le ai la locul lor; acorda fiecarei parti a ocupatiei tale timpului ei.
• 4. Hotararea – Fii hotarat sa faci ceea ce trebuie; realizeaza fara gres ceea ce ai hotarat.
• 5. Chibzuinta – Nu cheltui decat pentru binele celorlalti sau al tau; nu irosi nimic.
• 6. Harnicia – Nu pierde timpul; fii mereu ocupat cu ceva folositor; elimina toate actiunile inutile.
• 7. Sinceritatea – Nu-l induce in eroare pe celalalt, pentru ca se va simti ranit; gandeste inocent si drept, iar daca vorbesti, vorbeste la fel.
• 8. Dreptatea – Nu nedreptati pe nimeni facandu-i un rau sau neacordandu-i beneficiile care cad in sarcina ta.
• 9. Moderatia – Evita extremele; abtine-te sa urasti relele care ti s-au facut pe masura gravitatii lor.
• 10. Curatenia – Nu tolera murdaria corpului, a hainelor sau a locuintei.
• 11. Calmul – Nu te lasa deranjat de nimicuri sau de accidente obisnuite ori inevitabile.
• 12 Castitatea – Practica rareori sexul si numai pentru a avea copii sau a-ti pastra sanatatea, nu recurge niciodata la el din plictiseala, slabiciune, pentru a perturba linistea sau a strica reputatia cuiva.
• 13. Umilinta – Imita-i pe Isus si Socrate.

     Cand a implinit 79 de ani, Benjamin Franklin a scris mai mult despre aceasta idee decat despre orice alt lucru din viata sa - 15 pagini - pentru ca acestui lucru simtea ca ii datoreaza tot succesul si fericirea  sa. A incheiat scriind : "Sper ca ca unii dintre urmasii mei imi vor urma exemplul si vor culege roadele”.

     In ultimul capitol al cartii  "Cum am devenit expert în vânzări"(How I Raised Myself From Failure to Success in Selling), Frank Betger invitand cititorii la adoptarea si adaptarea acestui plan functie de domeniul fiecaruia, afirma ca "...nu uitati ca Franklin era un om de stiinta. Acest plan este unul stiintific. Respingeti-l si veti respinge una dintre cele mai practice idei care vi s-au oferit vreodata.Stiu ca este asa, pentru ca stiu cea facut pentru mine. Stiu ca poate face acelasi lucru pentru oricine va incerca. Nu este usor. Nu exista oi cale usoara. Dar este una sigura."

  

  La finalul autobiografiei, Franklin a adaugat urmatoarea scrisoare:

A Letter to Samuel Mather

                                                                                                          Passy, May 12, 1

REVD SIR,

     It is now more than 60 years since I left Boston, but I remember well both your father and grandfather, having heard them both in the pulpit, and seen them in their houses. The last time I saw your father was in the beginning of 1724, when I visited him after my first trip to Pennsylvania. He received me in his library, and on my taking leave showed me a shorter way out of the house through a narrow passage, which was crossed by a beam overhead. We were still talking as I withdrew, he accompanying me behind, and I turning partly towards him, when he said hastily, "Stoop, stoop!" I did not understand him, till I felt my head hit against the beam. He was a man that never missed any occasion of giving instruction, and upon this he said to me, "You are young, and have the world before you; stoop as you go through it, and you will miss many hard thumps." This advice, thus beat into my head, has frequently been of use to me; and I often think of it, when I see pride mortified, and misfortunes brought upon people by their carrying their heads too high.

                                                                        

                                                                                                          B. Franklin.