13 aprilie 2011

Dor de...Iepuraşul de Paşte, aducǎtorul de Ouǎ Roşii!

                  Originile Iepuraşului de Paşte

     Prima apariţie a iepuraşului aducǎtor de ouǎ roşii, ca simbol al Paştelui, s-a indentificat in Germania in jurul anului 1500, iepuraşul simbolizand fertilitatea dupa cum este precizat in cǎrţi, desi e foarte probabil ca el sa fi fost  prezent de mai multǎ vreme in tradiţia popularǎ. Germanii sunt, de altfel, primii care au inventat dulciurile in formǎ de iepuraşi, la 1800, din aluat si zahǎr.
ESTRE-zeita Lunii
    In aceeasi perioadǎ, in Franţa si Germania au apǎrut si primele ouǎ din ciocolatǎ.

    Se poate spune cǎ Iepuraşul de Paşte este si un mit,simbolul acestuia existand din vremea festivalurilor pǎgane dedicate zeiţei Eastre – zeiţa Lunii.
    Legenda spune ca Eastre a gǎsit intr-o iarnǎ o pasǎre rǎnitǎ pe camp si, pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaicǎ care facea oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica a inceput sǎ decoreze ouǎle fǎcute, dǎruindu-i-le zeitei. Din aceastǎ legendǎ s-a nǎscut traditia cǎ iepuraşul sǎ aducǎ daruri copiilor de Paşte. Dacǎ aceştia
au fost buni, cuminti si ascultǎtori Iepurele Magic le va  aduce coşuri pline cu ouă colorate, dulciuri şi jucării in noaptea de dinainte de Paşte.
    Trebuie insǎ de remarcat cǎ Iepuraşul a fost si incǎ este in unele culturi un mesager sacru al divinitǎtii . Spre exemplu:
zeita INDRA
  • La chinezi spre exemplu, iepurele, in afara faptului cǎ reprezintǎ un semn zodiacal, este o creaturǎ care trǎieste pe Lunǎ, unde se ocupǎ cu mǎcinarea orezului, plantǎ ce reprezintǎ esenta vietii in aceastǎ culturǎ.
  • Si in cultura budistǎ, iepuraşul este, de asemenea, o creaturǎ selenarǎ. A fost asezat pe Lunǎ in semn de rǎsplatǎ pentru ca, neavand ce ofrandǎ sǎ-i aducǎ zeitei Indra, s-a gǎtit pe sine insuşi in focul sacru şi, ca rǎsplatǎ, a fost asezat pe Lunǎ.
  • Pe continentul american animalul cu urechile lungi este personaj de legendǎ. La unele triburi indiene existǎ un mit care spune cǎ iepurele a adus oamenilor focul, in timp ce in cultura mayaşǎ tot iepurele era creditat cu inventarea scrisului. Astǎzi, in America aceastǎ traditie a iepurasului de Paşti, care aduce ouǎ vopsite copiilor cuminti sub formǎ de cadouri, este atribuitǎ  tot  emigrantilor germani.
  • In Egiptul antic, iepurele a fost recunoscut ca fiind un simbol al fertilităţii şi al reînnoirii. Această credinţă a fost preluata de greci şi apoi de romani care au împărtăşit-o cu restul Europei.
  • Pentru celti, iepurele era un simbol al primaverii si fertilitatii animalelor
  • Iepuraşii ocupă azi un loc important si în cultura orientală deoarece aceştia sunt foarte prolifici, reprezentnd abundenţa, în timp ce ouăle reprezintă sursa vieţii.                   

Originea Oului de Paste, traditii, obiceiuri si credinte in Romania si pe alte meleaguri

      Conform legendelor tot Germaniei i-a fost atribuita asocierea Iepuraşului de Paşti cu ouăle colorate, sit or in Germania au aparut si primele ilustratii cu Iepuraşul de Paşte. Astfel, copiii construiau cuiburi din paie şi le aşezau în grădină crezând că în noaptea de Paşte iepuraşul va veni să le umple cu ouă multicolore.
     Exista dealtfel o legendă germană care spune ca  un om sărac, prea sărac să le ofere copiilor săi dulciuri, a pictat ouă, le-a ascuns în grădină dupa care i-a trimis pe copii în grădină să le caute. Întâmplarea a făcut ca în acel moment să treacă un iepuraş pe acolo, copiii crezând că acesta a adus ouăle…..
     Potrivit traditiei creştin-ortodoxe in Romania, Ouale de Paşte erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare, numita si „miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paşte. Acum se alegeau ouale pentru mancarea de Paşti si ouale ce urmau sa fie inroşite.
Chiar daca ele erau stranse in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Paştelui, insa, niciodata in Vinerea Mare.
     Oul vopsit este simbolul Mantuitorului, care paraseşte mormantul şi se intoarce la viata, precum puiul de gaina ieşit din gaoace.
     Ouale roşii sunt numite in Bucovina merişoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau impistrite.     Ornamentica oualor decorative este extrem de variatǎ, ea cuprinzand simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase. Iatǎ cateva simboluri si semnificatii utilizate:
- linia dreaptǎ verticalǎ = viata ;
- linia dreaptǎ orizontalǎ = moartea ;
- linia dublǎ dreaptǎ = eternitatea ;
- linia cu dreptunghiuri = gandirea şi cunoaşterea ;
- linia uşor ondulatǎ = apa, purificarea ;
- spirala = timpul, eternitatea ;
- dubla spiralǎ = legǎtura dintre viatǎ si moarte.
     Folclorul conservǎ mai multe legende creştine care explicǎ de ce se inroşesc ouǎle de Paşti. Una dintre ele relateazǎ cǎ Maica Domnului, care venise sǎ-şi plangǎ fiul rǎstignit, a aşezat coşul cu ouǎ langǎ cruce şi acestea s-au inroşit de la sangele care picura din rǎnile lui Hristos.
     Ciocnitul ouǎlor se face dupǎ reguli precise: persoana mai in varstǎ (de obicei bǎrbatul) ciocneşte capul oului din mâna sa de capul oului ţinut in mâna de partener, in timp ce rosteşte cunoscuta formulǎ "Hristos a inviat", la care se rǎspunde "Adevǎrat a inviat".
     In Bucovina, cojile ouǎlor de Paşti, sunt aruncate in râu, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiinţe imaginare, incarnǎri ale copiilor morti nebotezaţi, al caror loc de vieţuire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii ştiu ca pentru toti creştinii a venit Paştele.
     La ţǎrani, mai exista obiceiul ca, in dimineaţa din duminica Paştelui, sa-şi spele faţa cu apa noua sau apa neinceputa, in care pun un ou roşu, avand credinţa ca astfel vor fi tot anul frumoşi şi sanatoşi ca un ou roşu. Dupa consumarea ouǎlor, cojile roşii sunt pǎstrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pǎmantul va da rod bun.
     În Statele Unite unii copii lasă morcovi pentru iepuraş. La rândul său, iepuraşul lasă coşuleţe cu ouă de Paşte, ciocolată şi dulciuri. Părinţii ascund ouă fierte sau ouă din plastic umplute cu monede sau cu dulciuri pentru copiii care participă la vânătoarea de ouă.
     Deşi obiceiul iepuraşului de Paşte, este indragit si respectat mai in toate statele si culturile lumii avem si cateva exceptii. În Australia astfel iepuraşii sunt consideraţi paraziţi. În urmă cu câţiva ani, australienii au lansat o campanie care viza înlocuirea iepuraşului de Paşte cu Bilby, o specie de marsupial nativ(cangur) din Australia care din păcate este pe cale de dispariţie. Chiar dacă iepuraşul este mai popular, în Australia se găsesc de Paşte şi Bilby din ciocolată!                                                                                                    
     Iar francezii şi belgienii nu cred că ouăle de Paşte provin de la iepuraş ci de la clopote. În tradiţia creştină clopotele nu sună în Vinerea Sfântă ca semn de respect pentru Crucificarea lui Iisus Christos sunând din nou Duminica de Paşte sărbătorind Invierea Mântuitorului. Astfel se crede că “clopotele zboară spre Roma în timpul în care nu sună şi revin în dimineaţa de Paşte, lăsând să cadă ouă în drumul lor de întoarcere”.
     În România, “Spiritul Iepuraşului de Paşti”deşi nu este o tradiţie autohtonă, a fost primit cu bucurie de către copii!  Deşi copiii aşteaptă cu nerăbdare această sărbătoare, acest lucru este deopotriva pregatit meticulos printr-un marketing inteligent si de companiile producatoare si comercianţi care ştiu la randu-le că iepuraşul le va aduce si lor vanzǎri specaculoase şi creşteri ale ratelor de profit!

                         (va urma,Ciclul Pascal si alte Obiceiuri de Paşti in Romania)
Bibliografie:
  • R. Vulcanescu, Mitologie romana, Ed. Academiei R.S.R., Buc., 1987
  • M. Pop, Obiceiuri traditionale romanesti, Buc., 1976 
  • S. Fl. Marian, Sarbatorile la romani, vol. 1, Ed. Grai si suflet - Cult. nat., Buc., 2001
  • S. Vrabie, De civitate Rustica. Studii si cercetari de etnologie si literatura populara romana, Ed. Grai si suflet-Cult. Nat.,Buc., 1999
  • E. Niculita Veronca, Datinile si credintele populare romanesti adevarate si asezate in ordine mitologica, Ed. Polirom, Iasi, 1998
  • D A. Vasiliu, Obiceiuri, credinte si datini de Pasti, Buc.,1940
  • A. Gorovei, Credinte si superstitii ale poporului roman, Ed. Grai si suflet - Cultura Nationala, Buc. 2003
  • I. Nicolau, Credinte si superstitii romanesti, Ed. Humanitas, Buc., 2000
  • I. Ghinoiu, Sarbatori si obiceiuri romanesti, Ed. Elion, Buc., 2003 http://www.crestinortodox.ro/                                                                                                                        

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

FREE Program from Tony Robbins

Motivatie pentru SUCCES!

My Daily Afirmations