Ce Sfaturi Daruiesc Tuturor Copiilor In General, Si Copilului Meu In Special, La Inceput De An Scolar!
In lumea animala totul e lipsit de echivoc
si de emotie. Toti stiu ca vine un moment cand puii trebuie sa abandoneze
confortul oferit de grija materna si sa porneasca in viata pe cont propriu. Dar
pana la sosirea acelei clipe tinerele animale vor fi invatat de la parintii lor
tot ceea ce este necesar supravietuirii.
Se
intampla cumva, la fel, si printre oameni. Dar pe masura ce am evoluat social
si ne-am civilizat am pierdut multe dintre instinctele ce ne asigurau
supravietuirea. Ne ingrijim acum mai mult de aparente si uitam sa ne invatam copiii
despre lucrurile esentiale ale vietii. Sau ... poate, nu le stim nici noi ?
Cu
totii stim ca in cultura noastra sociala este de la sine inteles, ca parintii
sa-si sustina copiii oricat este necesar. Ne protejam „puii” de
tot ce credem ca i-ar putea face sa
sufere, fara sa ne dam seama ca tocmai prin asta ii fortam sa se expuna
mai tarziu, fara sabie sau scut, tuturor loviturilor vietii.
Ne e greu sa ii
lasam sa zboare pentru ca atunci cand intelegem ca nu mai au nevoie de noi ne
simtim batrani si inutili. Asta bineinteles pana apar nepotii, apoi o luam de
la capat, chiar mai abitir, simtind ca e ultima noastra sansa de a ne demonstra
iubirea, utilitatea, grija!
Si
uite asa, transmitem aceasta atitudine supraprotectoare, invatand fiecare
generatie sa fie din ce in ce mai dependenta de societate, de anturaj, de
moda, de oricine altcineva in afara propriei persoane.
Pentru cei tineri !
Si totusi, daca esti un tanar adult si vrei sa te eliberezi de aceasta grja
care te sufoca, ce faci, cum faci ?
Simti ca trebuie sa faci asta, pentru ca altfel nu-ti poti exprima pe
de-a-ntregul personalitatea, nu-ti poti dobandi stima fata de propria persoana,
increderea in propriile forte, nu poti deveni cu adevarat TU.
Primul pas facut odata cu trecerea in viata adulta ar trebui, firesc sa
fie plecarea de acasa (nu la propriu!). Da, ai auzit bine!
A
pleca de acasa, adica, a trai pe banii tai, a te gospodari singur, a-ti rezolva singur
problemele, a-ti spala singur rufele, asta este calea
spre maturitate!
A deveni adult inseamna, in primul rand, a nu mai fi “puiul
mamei”. Intreaga educatie, din prima zi de viata si pana azi, ar fi trebuit sa
aiba scopul de a te pregati pentru acest pas. A facut-o, oare ?
Vremurile
nu sunt deloc favorabile acestei desprinderi! Multi tineri locuiesc impreuna cu
parintii pentru ca, pur si simplu, nu-si permit o locuinta proprie. Dar la fel
de adevarat e, ca fiecare generatie a trecut prin aceleasi greutati si de multe
ori cei care pareau a avea sanse mai putine au avut cele mai mari reusite. Cei
care au fost aruncati in apa mai devreme au fost nevoiti sa invete sa inoate!
Dintre
colegii mei de absolvire, acum 19 ani, cand vremurile erau chiar mai grele
decat acum, au reusit cel mai rapid tocmai cei plecati de acasa si care nu
aveau la ce sa se intoarca acolo!
Intr-o vreme in care se inchideau fabricile
si se concediau ingineri pe banda rulanta, cei care nu isi puteau permite sa
traisca pe spinarea parintilor au acceptat orice job, cu orice salariu, fara sa
faca mofturi. Si, credeti-ma, nu le-a luat prea mult sa ajunga sus, acolo unde
si-au dorit!
Poate
ca un job oarecare nu iti ofera confortul material la care visezi. Dar el iti
ofera, in primul rand, independenta fata de parinti, ceea ce este un foarte
mare pas in lupta pentru afirmarea propriei personalitati.
Poti imparti chiria
unei locuinte cu mai multi prieteni sau poti, locuind in continuare cu
parintii, sa contribui la cheltuielile gospodariei. Acest lucru iti va conferi
un alt statut in cadrul familiei si iti va creste increderea si stima fata de
propria ta persoana!
Vei
avea, in plus, o preocupare, un mod util de a-ti umple timpul, vei avea ocazia
sa inveti lucruri noi, sa-ti faci relatii, sa incepi sa-ti construiesti
cariera. Vei putea sa pui un ban deoparte pentru a-ti incepe propria afacere,
pentru o investitie sau pentru orice atribui tu VALOARE.
Daca treci printr-o perioada dificila si nu reusesti sa-ti gasesti nici un
loc de munca nu te descuraja. Poti prelua o parte din sarcinile din
gospodarie, degrevandu-ti astfel parintii de muncile pe care le faceau pana
acum singuri. In acest fel vei fi activ, te vei simti util si vei evita
depresia si descurajarea. In plus vei invata sa devii responsabil, sa-ti asumi
si sa-ti indeplinesti sarcini, sa te desprinzi de pustiul rasfatat care ai fost
pana mai ieri. Aceasta noua atitudine te va ajuta sa te maturizezi chiar daca
nu poti lua inca viata in piept cu propriile puteri.
Cand nu ai un job, ai in schimb, mult timp la dispozitie!
In loc sa-l pierzi impreuna cu stima de sine si alti "prieteni" prin diverse locuri sau
localuri, utilizeaza-l creativ. Invata lucruri despre care crezi ca iti vor fi
de folos, lucruri practice, diferite de cele de la scoala. Daca ai o pasiune
ocupa-te acum de ea si cauta modalitati de a o transforma intr-o mica afacere.
Una dintre carentele mari pe care le atribui sistemului actual de invatamant, este acela ca nu se ofera tinerilor o EDUCATIE FINANCIARA! Iar daca sistemul de invatamant nu vrea cu buna intentie sa ofere o astfel de educatie, deorece "tara te vrea consumator", apar totusi si oameni bine intentionati care cu pasi mici, dar intentii marete, vin sa aduca tinerilor aceste cunostinte de care si tanar si batran, si bolnav si sanatos, au nevoie ca de aerul pe care il respira! Fac referire aici la Luca Dezmir, Eusebiu Burcas, Andy Szekely, Liviu Pasat , Mirela Bojin...
Un ultim sfat e sa te oferi sa ajuti in mod gratuit prieteni sau cunostinte care au afaceri
proprii. Poate ca ei vor descoperi ca le esti foarte util. Inscrie-te in programe
de voluntariat. Iti vei face prieteni noi, relatii diverse si vei obtine si
recomandari ce se pot dovedi utile.
Orice
inceput este greu dar orice drum, oricat de lung, incepe cu primul pas!
Asa ca deschide-ti aripile, fa-ti curaj si ia-ti zborul!
Cuibul parintesc
va ramane mereu locul unde te vei intoarce cu drag, dar prima ta datorie, fata
de tine si fata de ai tai, este sa-ti traiesti propria viata!
Articol scris de Mirela Bojin pentru Avantaj la Start
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu