Dor de...pozitivism si inter-relationare!

     Unii oameni sunt veseli, zâmbesc tot timpul, sunt amabili, au ceva frumos şi bun de spus, comunică cu oricine, oricând. Sunt pozitivi, deschişi, dornici de comunicare.

     Alţii au probleme în a relaţiona. Sunt cei pe care îi vedem mai tot timpul singuri şi care nu intervin aproape niciodată în discuţii, iar când se află în compania altor persoane, în cadrul unor întâlniri organizate, se izolează într-un loc şi nu participă activ la evenimentul respectiv. O fac mai mult dintr-un fel de obligaţie.

     Pe aceşti oameni îi compătimim şi îi numim generic “introvertiţi”, deşi noţiunea este greşit asociată cu ei. Ei sunt, de fapt, în incapacitatea de a relaţiona, din diverse motive.

     Ai nevoie de patru calităţi pentru a putea construi relaţii: curiozitate,  generozitate, motivare şi discreţie. Fără de acestea, nu vei putea stabili o relaţie oarecare, în niciun fel de mediu social.

     Să le discutăm pe rând:

     

     1. Curiozitatea.

Mulţi te preţuiesc pentru câte o faptă a ta; te preţuieşte cu adevărat numai acela pentru care exişti întreg, pentru tine însuţi. – Nicolae Iorga

     Atâta timp cât nu eşti interesat de ceea ce fac cei din jurul tău, cât şi cum, sau ce simt, ori cum le este celorlalţi şi dacă ţi-ai construit propriul univers, în care te simţi confortabil şi imun la nevoile celor din preajma ta, nu vei putea relaţiona nici măcar la un nivel superficial cu nimeni. Curiozitatea constă, de fapt, în dorinţa de a ştii cum se simt oamenii cu care vii în contact. “Cum te mai simţi dupa raceală?” sau “Cum ţi se pare noul job?” sau “Ce ai mai făcut cu problema pe care ştiu ca o aveai?” sunt întrebări simple, prin care îţi arăţi interesul/curiozitatea faţă de ceea ce se întâmplă în viaţa celuilalt.

    
     2. Generozitatea.

Există un scop în orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie să te lepezi de tine însuţi. – Constantin Brâncuşi

     Atunci când intenţionezi să te implici într-o măsură oarecare într-o relaţie, gândeşte-te la aportul pe care îl ai în construirea acesteia. Cântăreşte calitatea şi cantitatea lucrurilor ce vin din partea ta. Bucură-te că vei darui, înainte de a te gândi la ceea ce vei primi. Nu trage linia pentru a face raportul dintre ceea ce intenţionezi să dăruieşti şi ceea ce presupui că vei primi.

     Este foarte important să faci cât mai puţine presupuneri. Aceasta este o regulă general-valabilă în raportul cu oamenii. Nu îţi folosi propriile criterii pentru a presupune ceea ce gândesc, doresc sau pot ceilalţi. TU esti TU, iar EI sunt EI. Nu poţi gândi în locul altuia!

     3. Motivarea.

Nu există reguli aici – încercăm să realizăm ceva. – Thomas Edison

     Conform unei teorii de bază în relaţionare, există un “circuit”: dăruieşti fiindcă ştii că vei primi ceva la un moment dat şi îţi este dăruit petru că tu vei dărui ceva când va veni un moment anume. Deşi nu este o condiţie fermă, impusă iniţial, această regulă tacită trebuie urmată întocmai, altfel determinarea dispare. Veţi spune că mă contrazic, întrucât la capitolul “Generozitate” tocmai despre dăruirea necondiţionată am vorbit. Ei bine, de acord! Dăruieşti necondiţionat, fără să ai un scop precis, fără să urmăreşti a obţine un avantaj imediat, dar dacă doar dai, fără să primeşti ceva în schimb, la un moment dat motivaţia esenţială dispare şi asta pentru că există un secret: altruism pur nu există, ci doar o formă pozitivă de egoism. Să spunem un fel de altruism-egoist.

     4. Discreţia.

 Prietenia sfârşeşte acolo unde începe neîncrederea. – Seneca

     După ce îţi demonstrezi “Curiozitatea”, dai dovadă de “Generozitate” şi oferi “Motivare”, ceea ce aşteaptă oamenii de la tine este “Discreţie”. Uneori oameni simt nevoia să spună lucruri pe care doar ei le ştiu şi care sunt greu de spus. Care necesită încredere şi mult curaj.

Atunci când cineva are încredere în tine şi dovedeşte curaj în a-ţi mărturisi lucruri sau fapte ce le sunt chiar lor greu să le accepe că există, prietenia, relaţia dintre tine şi acea persoană trece la un nivel superior şi are un alt grad de implicare. În acel moment persoana se bazează în mod tacit pe discreţia ta. Cum îţi dai seama că cineva are încredere în tine? Prin simplul fapt că nu face o solicitare de genul: “… dar sa nu mai spui nimănui”. Discreţia se cere într-un mod reflexiv şi non-verbal.

     Aşadar, verificaţi-vă atitudinea faţa de cei din jurul vostru. Verificaţi atitudinea celor din jurul vostru. Revizuiţi-vă prietenii, relaţiile şi gandiţi-vă dacă aveţi ceea ce vă doriţi şi daca aţi dăruit ceea ce credeaţi că dăruiţi!

     Voi încheia cu un citat care îmi place foarte mult:

     Este mai bine să lăsăm viaţa să vorbească despre noi în locul cuvintelor. – Mahatma Gandhi

Foto: Toxel Magazine