8 aprilie 2014

Dor de Amza Pellea in dialog cu ... Oana Pellea - fragment de Jurnal (video)



"Ce faci tati?

Mi-e cam dor... Cam lungă filmarea la care ai plecat... Da' o să se termine şi asta!
Sper, şi de fapt ştiu, că eşti bine.
Mari noutăţi nu am să-ţi spun. Lucrurile aici s-au mai schimbat, dar nu în părţile esenţiale. Soarele răsare şi apune în aceelasi loc, vântul bate la fel. După primăvara vine tot vara şi pe urmă toamna. Oamenii arată la fel, se iubesc şi se urăsc la fel... Eu sunt sănătoasă. Iartă-mă că nu m
-am lăsat de fumat... Într-o zi promit... Iartă-mă. Cu meseria ai avut dreptate... E foarte frumoasă, dar, poate, nu e de mine. Pe scenă şi când filmez mi-e bine, dar în „culise" mi se pare întuneric şi complicat. 
De ce nu mi-ai vorbit niciodată despre invidie şi egoism? Poate era mai bine să mă pui în gardă... Sau, poate, nu. Şi nici despre trădări nu mi-ai spus nimic... Da', oricum, tot tu ai dreptate când tragi linia... Oamenii sunt oameni şi toate astea vin şi se duc şi, până la urmă, oamenii sunt frumoşi. Îţi dau filmele la televizor des. Mă uit şi eu... Iar lumea mă opreşte pe stradă şi îmi spune că-i dor şi ar avea nevoie de tine. Te mai aşteaptă şi azi să apari de revelion, să le dai curaj... Ţi-a fost teamă că nu ai făcut nimic pentru oameni şi uite că poate e singurul lucru unde nu ai dreptate. Oamenii te iubesc şi azi pentru că i-ai iubit şi respectat. Tot ai făcut ceva... Mi-e dor să dansez cu tine şi să râdem împreună. Am avut surprize cu oamenii. Unele superbe, altele nu. Încerc să nu te dezamăgesc. Unii oameni mă iubesc şi spun că reuşesc, alţii nu şi spun că nu reuşesc... Am început să semăn cu tine. Să-mi placă să stau pe marginea apei sau pe vârf de munte şi să mă gândesc la ale mele. Am colindat mult şi colind lumea asta mică. E frumoasă. Zâmbesc din ce în ce mai mult, cum voiai. Ai dreptate, viaţa e foarte frumoasă. Multe lucruri nu le înţeleg, dar încerc. Mă uit la apusuri de soare şi ai dreptate, sunt dumnezeieşti. Câte puncte... Asta pentru că vezi... noutăţi nu prea am. 
Unii au vrut să profite de tine. Dar asta ştii că se întâmpla de când erai aici şi... zâmbeai şi treceai mai departe. Aşa şi eu, încerc. Uneori mi-e uşor şi bine, alteori mi-e greu şi urât... Dar mi-ai spus că important e să treci cinstit şi frumos prin viaţă şi ca la linia de sosire se vede cine câştigă cursa. Nu prea mă ajuta lecţia ta despre cinste şi „coloana" în viaţă. Aici cum merg lucrurile, asta nu face decât să-mi fie mai greu... Dar cum nu ies din cuvântul tău... şi pe urmă dacă tu ai reuşit aşa de ce nu aş reuşi şi eu... Şi oricum altfel nu pot.
Stau la biroul tău şi îţi scriu... E ciudat. Ploua şi sunt bucuroasă pentru că îţi place ploaia. 
Şi cânta Nat King Cole!!!
Îţi mulţumesc pentru că te-ai iubit cu mama într-o seară şi m-aţi adus pe lumea asta mică, albastră, ciudată, dar, până la urmă, frumoasă. 
Îţi mulţumesc că, aşa cum mi-ai promis, eşti în sala la toate premierele şi spectacolele mele. 
Îţi mulţumesc ţie şi lui mama că sunteţi lângă mine tot timpul şi vă simt. 
Pup-o pe mama şi spune-i că mi-e tare dor şi de ea. 
Vă mulţumesc că m-aţi învăţat că se poate trăi curat şi frumos. 
Vă mulţumesc că îmi scoateţi în cale oameni care mă ajuta. 
Oricum, cea mai mare realizare a mea e că v-am ales ca părinţi. Mulţumesc că m-aţi primit în viaţa voastră. Sunt fericită că ne-am întâlnit. Toţi trei. 
Hai, gata... Mai vorbim noi... Aşa cum facem în fiecare zi... 
Vă iubesc. 
Nu ştiu cum să mă semnez...Voi sunteţi eu şi eu sunt voi... Aşa că..."

-Oana Pellea - Jurnalul Național, Ediție de colecție - Amza Pellea - iunie 2005 - cu Oana Pellea.



Uneori, editorii publică un autor „fără nume“ pentru că au încredere în calităţile cărţii lui. Sau invers, publică o carte proastă doar pentru că autorul „are nume“. însă visul oricărui editor este să aibă, simultan, o carte bună şi un nume de autor cunoscut. Jurnalul actriţei Oana Pellea, pe care l-am descoperit prezentat de criticul literar Ioana Pârvulescu, e un astfel de vis.

Va las sa apreciati si singuri daca am, sau nu dreptate! Sa cumparati si sa cititi acest sensibil si frumos jurnal (click aici sau pe poza) si-apoi sa va intoarceti si sa imi spuneti parerea voastra!

Dragă Oana, m-a uimit să găsesc în notaţiile tale lucrul pe care numai scriitorii adevăraţi îl au: amprenta stilistică. Jurnalul tău are un ton inconfundabil şi, pentru că nu rezultă din el că ai experienţa scrisului, nu pot decât să constat că ai talent. Cuvintele tale au mimică, au gestică, au tot ce le trebuie. Şi inteligenţă. 

E la un moment dat, spusă în treacăt, o frază care m-a făcut să tresar, despre o musculiţă care se afla pe clape şi despre nevoia ta de a găsi acele litere, acele cuvinte care să nu strivească gâza. Un balet salvator al degetelor pe clapele computerului. Mi se pare o frumoasă metaforă a miezului ascuns al jurnalului tău: găseşti cuvintele în stare să nu ucidă viaţa din lumea efemeridelor care suntem. Jurnalul îţi va aduce, îndrăznesc să cred, o mulţime de prieteni. E un jurnal care face bine.“  -Ioana Pârvulescu






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

FREE Program from Tony Robbins

Motivatie pentru SUCCES!

My Daily Afirmations